PUNCTIFÓRM, -Ă adj. 1. În formă de punct, cât un punct. 2. Care acționează din loc în loc; intermitent. 3. De dimensiuni neglijabile în raport cu distanțele până la corpurile cu care interacționează. [Cf. fr. punctiforme, lat. punctum – punct, forma – formă]. adjectivpunctiform
PUNCTIFÓRM, -Ă adj. 1. de forma și dimensiunile unui punct. 2. (fiz.; despre corpuri cu sarcină electrică, magnetică etc.) de dimensiuni neglijabile. 3. care acționează intermitent. (< fr. punctiforme) adjectivpunctiform
punctifórm (punc-ti-) s. n., pl. punctifórmi; f. punctifórmă, pl. punctifórme adjectivpunctiform
PUNCTIFÓRM, -Ă, punctiformi, -e, adj. 1. Care are forma sau dimensiunile unui punct (I 1). 2. Care acționează intermitent. 3. (Fiz.; despre corpuri cu sarcină electrică, magnetică etc.) De dimensiuni neglijabile. – Din fr. punctiforme. adjectivpunctiform
punctiform adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | punctiform | punctiformul | punctiformă | punctiforma |
plural | punctiformi | punctiformii | punctiforme | punctiformele | |
genitiv-dativ | singular | punctiform | punctiformului | punctiforme | punctiformei |
plural | punctiformi | punctiformilor | punctiforme | punctiformelor |