PULVERULÉNT, -Ă adj. (Despre corpuri) Care se prezintă în formă de pulbere, de praf fin. [Cf. fr. pulvérulent, lat. pulverulentus]. adjectivpulverulent
PULVERULÉNT, -Ă adj. sub formă de pulbere. (< fr. pulvérulent, lat. pulverulentus) adjectivpulverulent
*pulverulént, -ă adj. (lat. pulverulentus). Ca pulberea, în formă de pulbere: substanță pulverulentă. adjectivpulverulent
pulverulént adj. m., pl. pulverulénți; f. pulveruléntă, pl. pulverulénte adjectivpulverulent
PULVERULÉNT, -Ă, pulverulenți, -te, adj. (Despre corpuri solide) Care se prezintă sub formă de pulbere. – Din fr. pulvérulent, lat. pulverulentus. adjectivpulverulent
PULVERULÉNȚĂ s.f. Stare a ceea ce este pulverulent. [< fr. pulvérulence]. substantiv femininpulverulență
PULVERULÉNȚĂ s. f. stare a unui corp pulverulent. (< fr. pulvérulence) substantiv femininpulverulență
pulverulénță s. f., g.-d. art. pulverulénței substantiv femininpulverulență
PULVERULÉNȚĂ s. f. Calitatea sau starea unui corp pulverulent. – Din fr. pulvérulence. substantiv femininpulverulență
pulverulență | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | pulverulență | pulverulența |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | pulverulențe | pulverulenței |
plural | — | — |