pudoare definitie

credit rapid online ifn

PUDOÁRE s.f. Sfială, sfiiciune; atitudine decentă; rușine; (p. ext.) curățenie morală, castitate. [Gen. -orii. / < lat. pudor, cf. it. pudore, fr. pudeur]. substantiv femininpudoare

PUDOÁRE s. f. sentiment de sfială, de rușine, de jenă, de decență; (p. ext.) curățenie morală, castitate; pudicitate. (< lat. pudor, fr. pudeur) substantiv femininpudoare

credit rapid online ifn

*pudoáre f., pl. orĭ (lat. pudor). Rușine, sentimentu care te face să evițĭ faptele necuviincĭoase orĭ ordinare. substantiv femininpudoare

!pudoáre s. f., g.-d. art. pudórii; pl. pudóri substantiv femininpudoare

pudoare f. 1. rușine onestă cauzată de teama răului moral; 2. un fel de discrețiune, rezervă sau modestie, ce oprește de a auzi, a spune, ori a face unele lucruri. substantiv femininpudoare

PUDOÁRE, pudori, s. f. Sentiment de sfială, de jenă, de decență manifestat în comportarea cuiva; pudicitate; p. ext. curățenie morală. ♦ (Jur.) Castitate, virginitate. Atentat la pudoare = infracțiune care constă în încercarea de a viola o femeie. – Din lat. pudor, -oris, fr. pudeur. substantiv femininpudoare

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipudoare

pudoare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pudoare pudoarea
plural pudori pudorile
genitiv-dativ singular pudori pudorii
plural pudori pudorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z