PUBERTÁTE s.f. Perioadă, vârstă între copilărie și adolescență, caracterizată prin apariția funcțiilor de procreare. [Cf. fr. puberté, lat. pubertas]. substantiv femininpubertate
PUBERTÁTE s. f. perioadă între copilărie și adolescență, caracterizată prin maturația funcțiilor sexuale. (< fr. puberté, lat. pubertas) substantiv femininpubertate
*pubertáte f. (lat. pubértas, -átis). Adolescență, etatea între 15-18 anĭ, de cînd e permisă căsătoria (cel puțin 15 anĭ p. fete și 18 p. băĭețĭ). substantiv femininpubertate
pubertáte s. f., g.-d. art. pubertắții substantiv femininpubertate
pubertate f. starea persoanelor în vârstă de a se căsători. substantiv femininpubertate
PUBERTÁTE s. f. Perioadă a vieții omenești situată între copilărie și adolescență, caracterizată prin maturizarea glandelor sexuale, prin apariția caracterelor sexuale secundare și printr-o dezvoltare psihică intensă. – Din fr. puberté, lat. pubertas, -atis. substantiv femininpubertate
pubertate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | pubertate | pubertatea |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | pubertăți | pubertății |
plural | — | — |