prășilă definitie

PRĂȘÍLĂ s. f. v. prașilă. substantiv femininprășilă

práșilă f., pl. e (sîrb. prašina, praf, colb. V. prășesc). Prașă, prășit: mergem la prașilă. substantiv femininprașilă

práșilă s. f., g.-d. art. práșilei; pl. práșile substantiv femininprașilă

pràșilă f. săparea porumbului. substantiv femininpràșilă

PRÁȘILĂ, prașile, s. f. Prășit¹. [Var.: prășílă s. f.] – Et. nec. substantiv femininprașilă

prăsílă f., pl. e (slav *prasilo, sîrb. prasiti, cu acelașĭ sufix ca´n tocilă). Reproducere, înmulțire (la animale și plante): găinĭ bune de prăsilă. Animale saŭ plante prăsite. substantiv femininprăsilă

prăsílă s. f., g-d. art. prăsílei; pl. prăsíle substantiv femininprăsilă

prăsilă f. progenitură, rassă (vorbind mai ales de animale). substantiv femininprăsilă

PRĂSÍLĂ, prăsile, s. f. 1. Reproducție (dirijată) între animale domestice (de rasă). 2. Animal tânăr, pui de animal domestic rezultat în urma prăsilei (1); p. ext. animal domestic de rasă bun pentru reproducere. ♦ Descendenții, produșii unui animal de rasă; p. ext. animal din rasă ameliorată. 3. (Rar) Rasă,: neam, soi. [Pl. și: prăsili] – Prăsi + suf. -ilă. substantiv femininprăsilă