PROȚOPÍT adj. v. PROȚOPI. [DLRM] adjectivproțopit
proțopit | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | proțopit | proțopitul | proțopită | proțopita |
plural | proțopiți | proțopiții | proțopite | proțopitele | |
genitiv-dativ | singular | proțopit | proțopitului | proțopite | proțopitei |
plural | proțopiți | proțopiților | proțopite | proțopitelor |