PROVIZIÚNE s.f. v. provizie. substantiv femininproviziune
PROVIZIÚNE s. f. 1. valoare de orice natură, echivalentul sumei de bani prevăzută într-o cambie. 2. depozit în bani sau credit deschis, pe baza căruia se poate emite un cec. (< fr. provision) substantiv femininproviziune
*proviziúne f. (lat. provisio, -ónis, prevedere. V. viziune). Lucrurĭ adunate p. nevoile viitoare, maĭ ales merinde: a face proviziunĭ de grîŭ, a face proviziune pe ĭarnă. Com. Remiză, misitie, sumă plătită din ainte [!] (atît la sută) p. încheĭerea uneĭ afacerĭ. (Ob. provizión, după germ. provision). – Și -ízie (rus. proviziĭa). V. proviant, zaherea, munițiune. substantiv femininproviziune
provizi(un)e f. 1. grămadă de lucruri necesare sau folositoare: proviziune de arme, de lemne; 2. sumă rezervată pentru plata unei poliți. substantiv femininproviziune
proviziune substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | proviziune | proviziunea |
plural | proviziuni | proviziunile | |
genitiv-dativ | singular | proviziuni | proviziunii |
plural | proviziuni | proviziunilor |