PROVÍZIE s.f. (de obicei la pl.) Totalitatea produselor necesare întreținerii, alimentării unei case, unei gospodării, unui oraș, unei armate etc. [Gen. -iei, var. proviziune s.f. / cf. fr. provision, lat. provisio – prevedere]. substantiv femininprovizie
PROVÍZIE s. f. rezervă de produse necesare întreținerii, alimentării unei gospodării, unui oraș, unei armate, unei nave etc. pentru un anumit timp. (< fr. provision, lat. provisio, germ. Provision) substantiv femininprovizie
provízie (-zi-e) s. f., art. provízia (-zi-a), g.-d. art. províziei; pl. provízii, art. províziile (-zi-i-) substantiv femininprovizie
PROVÍZIE, provizii, s. f. Rezervă de produse (mai ales alimentare) necesare cuiva sau undeva pentru o anumită perioadă de timp. – Din fr. provision, lat. provisio, germ. Provision. substantiv femininprovizie
*proviziúne f. (lat. provisio, -ónis, prevedere. V. viziune). Lucrurĭ adunate p. nevoile viitoare, maĭ ales merinde: a face proviziunĭ de grîŭ, a face proviziune pe ĭarnă. Com. Remiză, misitie, sumă plătită din ainte [!] (atît la sută) p. încheĭerea uneĭ afacerĭ. (Ob. provizión, după germ. provision). – Și -ízie (rus. proviziĭa). V. proviant, zaherea, munițiune. substantiv femininproviziune
provizi(un)e f. 1. grămadă de lucruri necesare sau folositoare: proviziune de arme, de lemne; 2. sumă rezervată pentru plata unei poliți. substantiv femininproviziune
provizie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | provizie | provizia |
plural | provizii | proviziile | |
genitiv-dativ | singular | provizii | proviziei |
plural | provizii | proviziilor |