protoplasmă definitie

PROTOPLÁSMĂ s.f. Substanță albuminoidă care alcătuiește baza oricărei celule vii. [< fr. protoplasma, cf. gr. protos – primul, plasma – formație]. substantiv femininprotoplasmă

PROTOPLÁSMĂ s. f. substanță albuminoidă complexă, baza celulei vii. (< fr. protoplasme) substantiv femininprotoplasmă

*protoplázmă f., pl. e (proto- și plazmă [!]). Biol. Substanță care constitue corpu celuleĭ viĭ și care conține în general un nucleŭ. substantiv femininprotoplazmă

protoplásmă (-to-plas-) s. f., g.-d. art. protoplásmei substantiv femininprotoplasmă

protoplasmă f. partea esențială a celulelor ce compun țesăturile animale și vegetale, cum și organismele inferioare, infuzorii, etc. substantiv femininprotoplasmă

PROTOPLÁSMĂ s. f. (Biol.) Substanță albuminoidă complexă având aspectul unei mase vâscoase, incolore, semifluide, care alcătuiește baza celulei vii. – Din fr. protoplasma. substantiv femininprotoplasmă