PROTOLÍZĂ s. f. descompunere a clorofilei cu disocierea bioxidului de carbon sub influența luminii. (< fr. protolyse) substantiv femininprotoliză
protoliză | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | protoliză | protoliza |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | protolize | protolizei |
plural | — | — |