protestant definitie

PROTESTÁNT, -Ă adj. Referitor la protestantism, la protestanți. // s.m. și f. Adept al protestantismului. [Cf. fr. protestant, germ. Protestant]. substantiv masculin și femininprotestant

PROTESTÁNT, -Ă adj., s. m. f. (adept) al protestantismului. (< fr. protestant) substantiv masculin și femininprotestant

*protestánt, -ă adj. (lat. protéstans, -ántis, fr. protestant). Care protestează. Care s´a desprins de autoritatea Papeĭ: sectă protestantă. Subst. Nume dat maĭ întîĭ luteranilor (1529), apoĭ calviniștilor și anglicanilor, ca unora care aŭ protestat contra Papiĭ. substantiv masculin și femininprotestant

protestánt adj. m., s. m., pl. protestánți; adj. f., s. f. protestántă, pl. protestánte substantiv masculin și femininprotestant

protestant a. și m. nume dat mai întâi luteranilor, apoi calviniștilor și anglicanilor. substantiv masculin și femininprotestant

PROTESTÁNT, -Ă, protestanți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al protestantismului; reformat. 2. Adj. Care ține de protestantism, privitor la protestantism. – Din fr. protestant. substantiv masculin și femininprotestant