PROTEROGINÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare a organelor reproducătoare femele înaintea celor mascule la organismele hermafrodite; protoginie. [Gen. -iei. / < germ. Proterogynie, cf. gr. proteros – timpuriu, gyne – femeie]. substantiv femininproteroginie
PROTEROGINÍE s. f. 1. maturizare a stigmatelor înaintea staminelor la aceeași floare; protoginie. 2. caracter al speciilor de animale la care același individ este mai întâi femelă, apoi mascul. (< fr. protérogynie) substantiv femininproteroginie
PROTEROGINÍE s. f. (Rar) 1. (Bot.) Protoginie (1). 2. (Zool.) Protoginie (2). – Din fr. protérogynie. substantiv femininproteroginie
proteroginie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | proteroginie | proteroginia |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | proteroginii | proteroginiei |
plural | — | — |