PROTÉCȚIE s.f. 1. Ocrotire, pază, apărare. ◊ Protecția muncii = ansamblul măsurilor luate pentru a se asigura desfășurarea muncii în condițiile cele mai sigure și mai bune pentru cei care o execută. 2. Sprijin, ajutor dat cuiva de o persoană influentă; favoare; (p. ext.; fam.) persoană care acordă acest sprijin. [Gen. -iei, var. protecțiune s.f. / cf. fr. protection, lat. protectio]. substantiv feminin protecție
PROTÉCȚIE s. f. 1. ocrotire, pază, apărare. ♦ ~ a muncii = totalitatea măsurilor tehnico-organizatorice, sanitare etc. menite să prevină îmbolnăvirile profesionale și accidentele de muncă. 2. sprijin, ajutor dat cuiva de o persoană influentă. ◊ persoană care acordă acest sprijin. (< fr. protection, lat. protectio) substantiv feminin protecție
protécție (-ți-e) s. f., art. protécția (-ți-a), g.-d. art. protécției; (apărători) pl. protécții, art. protécțiile (-ți-i-) substantiv feminin protecție
PROTÉCȚIE, protecții, s. f. 1. Faptul de a proteja, de a ocroti, de a apăra; ansamblu de măsuri care protejează; persoană, instituție etc. care protejează; dispozitiv, sistem tehnic etc. care servește la protejare. ◊ Protecția muncii = ansamblu de măsuri luate pentru ocrotirea vieții și a sănătății celor ce muncesc, pentru asigurarea desfășurării muncii în condițiile cele mai bune. ◊ Loc. adj. De protecție = protector. ♦ Sprijin, ajutor dat cuiva de o persoană influentă pentru obținerea unui avantaj; p. ext. persoană care acordă acest sprijin. 2. (Înv.) Protectorat. – Din lat. protectio, -onis, fr. protection. substantiv feminin protecție
*protecțiúne f. (lat. pro-téctio, -ónis. V. pro-tejez). Acțiunea de a proteja. Sprijin, ajutor, ocrotire: acest tînăr se bucură de protecțiunea cutăruĭ deputat, acest vapor se bucură de protecțiunea italiană (V. supușie). Com. Apărarea mărfurilor naționale izbind cu taxe de vamă mărfurile străine. Cu un aer de protecțiune, privind ca un protector, ca un om mare de care aŭ alțiĭ nevoĭe. – Și -écție. substantiv feminin protecțiune
protecți(un)e f. 1. acțiunea de a proteja, de a apăra pe cineva, de a îngriji de interesele cuiva, de a favoriza progresul; 2. dreptul de a fi protejat de o națiune: a se bucura de o protecțiune străină. substantiv feminin protecțiune
protecție | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | protecție | protecția |
plural | protecții | protecțiile | |
genitiv-dativ | singular | protecții | protecției |
plural | protecții | protecțiilor |