proporționare definitie

credit rapid online ifn

PROPORȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a proporționa și rezultatul ei. [< proporționa]. substantiv femininproporționare

proporționáre (-ți-o-) s. f., g.-d. art. proporționắrii substantiv femininproporționare

credit rapid online ifn

PROPORȚIONÁRE s. f. Acțiunea de a proporționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. proporționa. substantiv femininproporționare

PROPORȚIONÁ vb. I. tr. A da proporția cuvenită, a face proporțional; a potrivi. [Pron. -ți-o-. / < fr. proportionner, it. proporzionare]. verb tranzitivproporționa

PROPORȚIONÁ vb. tr. a stabili anumite proporții; a stabili un raport echilibrat, a potrivi. (< fr. proportionner, lat. proportionare) verb tranzitivproporționa

proporționá (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 proporționeáză verb tranzitivproporționa

proporționà v. a observa proporțiunea cuvenită, a stabili un raport just între două lucruri. verb tranzitivproporționà

PROPORȚIONÁ, proporționez, vb. I. Tranz. A face să fie proporționat, a stabili un raport de proporționalitate între lucruri, noțiuni, fenomene etc. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. proportionner, lat. proporționare. verb tranzitivproporționa

*proporționéz v. tr. (d. proporțiune; fr. proportionner). Conformez proporțiuniĭ, daŭ mărimea cuvenită: a proporționa cheltuĭelile după venit. verb tranzitivproporționez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiproporționare

proporționare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular proporționare proporționarea
plural proporționări proporționările
genitiv-dativ singular proporționări proporționării
plural proporționări proporționărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z