promulgat definitie

credit rapid online ifn

PROMULGÁ vb. I. tr. A publica în organul oficial al statului, cu formele legale cerute, o lege, un decret etc., care intră în vigoare din acel moment. [P.i. promúlg. / < lat. promulgare, cf. fr. promulguer]. adjectivpromulga

*promúlg, a v. tr. (lat. promulgare, var. din provulgare, a publica, a da în public, d. vulgus, vulg, popor). Public oficial o lege noŭă. verb tranzitivpromulg

credit rapid online ifn

PROMULGÁ vb. I. tr. A publica în organul oficial al statului, cu formele legale cerute, o lege, un decret etc., care intră în vigoare din acel moment. [P.i. promúlg. / < lat. promulgare, cf. fr. promulguer]. verb tranzitivpromulga

PROMULGÁ vb. tr. a da caracter executoriu prin publicarea în organul oficial al statului a unui proiect de lege adoptat de forul legislativ. (< fr. promulguer, lat. promulgare) verb tranzitivpromulga

promulgá (a ~) vb., ind. prez. 3 promúlgă verb tranzitivpromulga

promulgà v. a publica o lege cu formele cerute. verb tranzitivpromulgà

PROMULGÁ, promúlg, vb. I. Tranz. A da caracter executoriu unei legi, atestându-i oficial existența. – Din fr. promulguer, lat. promulgare. verb tranzitivpromulga

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipromulgat

promulgat   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular promulgat promulgatul promulga promulgata
plural promulgați promulgații promulgate promulgatele
genitiv-dativ singular promulgat promulgatului promulgate promulgatei
plural promulgați promulgaților promulgate promulgatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z