prohab definitie

proháb (proháburi), s. n. – 1. Fantă, deschizătură. – 2. Șliț. Origine incertă. Este fără îndoială cuvînt sl. S-ar putea porni de la sb. vabiti „a (se) încreți”, de unde un *provab „cusătură încrețită” ca strizati „a tăia” față de prostriz „fantă, deschizătură la îmbrăcăminte”. substantiv neutruprohab

proháb n., pl. urĭ și e (slav). Deschizătura pantalonilor, rochiiĭ saŭ fusteĭ. substantiv neutruprohab

proháb s. n., pl. proháburi substantiv neutruprohab

prohab m. deschizătura dinainte la nădragi (dindărăt la fuste). [Origină necunoscută]. substantiv neutruprohab

PROHÁB, prohaburi, s. n. (Pop.) Șlițul, deschizătura din față a pantalonilor (bărbătești). – Et. nec. substantiv neutruprohab