program definitie

PROGRÁM s.n. 1. Plan de activitate cuprinzând de obicei etapele propuse pentru o anumită perioadă; desfășurarea activității după un asemenea plan. ♦ Orar. 2. Foaie de hârtie, afiș, scriere (distribuită) prin care se anunță un spectacol, amănunte în legătură cu o reprezentație etc. ; totalitatea numerelor unui spectacol, ceea ce cuprinde un spectacol. ♦ Ansamblu de mesaje (știri, informații, muzică etc.) destinat difuzării prin rețeaua de radio și televiziune. 3. Expunerea scrisă a principiilor, a țelurilor urmărite și a mijloacelor preconizate pentru realizarea lor, ale unui partid politic, ale unei organizații etc. 4. Ansamblu algoritmic al instrucțiunilor necesare rezolvării unei probleme la un calculator electronic. [Pl. -me, -muri, var. programă (1) [în DN] s.f. / < fr. programme, it. programme, cf. lat. programma – scriere publică]. substantiv neutruprogram

prográm (plan) (pro-gram) s. n., pl. prográme substantiv neutruprogram

PROGRÁM s. n. 1. plan de activitate cuprinzând etapele propuse pentru o anumită perioadă; desfășurarea activității după un anumit plan. ◊ orar. 2. foaie de hârtie, broșură care prezintă amănunte în legătură cu un spectacol; ordinea în care se desfășoară o emisiune de radio și tv. 3. expunere scrisă a principiilor, a țelurilor urmărite și a mijloacelor preconizate pentru realizarea lor ale unui partid politic, ale unei organizații, ale unui guvern. 4. (inform.) ansamblu de instrucțiuni codate necesare unui calculator, unei operații automate. (< fr. programme, germ. Programm) substantiv neutruprogram

program n. 1. scriere afișată sau distribuită spre a anunța ceva: program de concert; 2. expunere de principii sau idei: program politic. substantiv neutruprogram

PROGRÁM, programe, s. n. 1. Plan de activitate în care sunt stabilite (în ordinea desfășurării lor) etapele propuse pentru o perioadă dată; desfășurare a activității (individuale, dintr-o instituție) după un astfel de plan. 2. Expunere (scrisă) a principiilor, scopurilor etc. unei organizații politice, sociale, culturale etc. 3. Programă. 4. Ordinea după care se desfășoară o emisiune de radio sau de televiziune, un spectacol etc.; ansamblul părților unei asemenea emisiuni, ale unui spectacol etc. ♦ Foaie de hârtie, publicație, broșură în care este prezentat un program (4). 5. Ansamblu de instrucțiuni codate, folosit de un calculator pentru rezolvarea unei probleme. – Din fr. programme. substantiv neutruprogram

*prográmă f., pl. e (vgr. prógramma. V. ana-, dia-, epi-, mono- și tele-gramă, grafie). Scris orĭ tipăritură pin [!] care se arată pe larg cum se va desfășura o ceremonie, o sărbare [!], o reprezentațiune, un concert. Anunț pin care se arată pe larg materia pe care o va desfășura un profesor la cursu luĭ. Pin ext. Expunerea principiilor, ideilor saŭ planurilor unuĭ partid, unuĭ individ: programa lor e îmbogățirea peste noapte. – Și prográm, n., pl. e. V. orar. substantiv neutruprogramă

caiét-prográm (-pro-gram) s. n., pl. caiéte-prográm substantiv neutrucaietprogram

*prográm-pilót s. n., pl. prográme-pilót substantiv neutruprogram-pilot