profesa definitie

PROFESÁ vb. I. tr. 1. A se îndeletnici cu..., a exercita, a practica o profesiune, o meserie etc. 2. A manifesta public o atitudine; a susține public (ceva). [< fr. professer]. verb tranzitivprofesa

PROFESÁ vb. tr. 1. a practica, a exercita o profesiune, o meserie. 2. a manifesta public o atitudine; a susține public (ceva). (< fr. professer, lat. professare) verb tranzitivprofesa

profesá (a ~) vb., ind. prez. 3 profeseáză verb tranzitivprofesa

profesà v. 1. a declara în public: a profesa o religiune, a profesa opiniuni; 2. a exersa, a practica: el profesează medicina; 3. a instrui: a profesa filozofia. verb tranzitivprofesà

PROFESÁ, profesez, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A practica, a exercita o meserie, o profesie. 2. Tranz. A manifesta, a mărturisi, a susține public o concepție, o atitudine, o părere, o convingere. – Din fr. professer. verb tranzitivprofesa

*profeséz v. tr. (fr. professer, it. professare, d. lat. professus, part. d. profitéri, a declara, a mărturisi. V. con-fesez). Declar publicamente: a profesa o religiune, o opiniune. Exercit, practic: a profesa medicina. Predaŭ, învăț: a profesa istoria. verb tranzitivprofesez