reduceri black friday 2017
Definitie produs - ce inseamna produs - Dex Online
Alege sensul dorit: produs - adjectiv produs - substantiv neutru

produs definitie

PRODÚS s.n. 1. Bun material realizat în procesul de producție; totalitatea obiectelor sau bunurilor produse. ♦ Corp, substanță preparată în laborator sau obținută pe cale naturală. 2. Urmare, rezultat al unui proces, al unui fenomen etc., efect. 3. (Mat.) Rezultatul unei înmulțiri. [Pl. -use, -usuri, (rar s.m.) -uși. / < produce, după fr. produit]. adjectiv produs

PRODÚS s. n. 1. bun material realizat în procesul de producție. *bogăție, recoltă. 2. corp, substanță preparată în laborator sau obținută pe cale naturală. 3. rezultat al unui proces, al unui fenomen etc., efect. 4. (mat.) rezultat al unei înmulțiri. (după fr. produit) adjectiv produs

PRODÚS, -Ă, produși, -se, adj. v. PRODUCE. – [DEX '98] adjectiv produs

2) *prodúc, -dús, a -dúce v. tr. (lat. prodúcere. V. duc). Nasc, scot la iveală, vorbind de pămînt, plante și societățĭ: pămîntu produce plante, pomiĭ produc poame, războaĭele produc vitejĭ. Cauzez: războaĭele produc marĭ nenorocirĭ, acest discurs produse mare însuflețire. Aduc venit: această moșie, această meserie produce mulțĭ banĭ. Arăt, prezent [!]: a produce titlurĭ, acte, marturĭ [!]. V. refl. Mă arăt, mă fac cunoscut în public, arăt ce pot, maĭ ales în artă: acest pianist se produce acuma întîĭa oară. V. creez. adjectiv produc

prodús s. n., pl. prodúse adjectiv produs

PRODUS, produse, s. n. 1. Bun material rezultat dintr-un proces de muncă; totalitatea obiectelor sau a bunurilor obținute în procesul de producție; bun, product (1). ♦ Produs de schimb = marfă. Produs social total = indicator macroeconomic reprezentând totalitatea bunurilor materiale create în decursul unei perioade de timp de lucrătorii ocupați în economia națională. Produs intern brut = expresie valorică a totalității bunurilor și serviciilor finale furnizate de agenții economici care-și desfășoară activitatea pe teritoriul linei țări. Produs național brut = produsul intern brut plus soldul comerțului exterior. ♦ Corp sau substanță obținută pe cale naturală sau în laborator; preparat. 2. Rezultat material al unui proces social sau natural, al unui proces fiziologic sau de creație; rezultat material al unui complex de fenomene sau de acțiuni; p. ext. urmare, efect, rod; product (2). 3. Rezultatul înmulțirii a doi factori (numere, mărimi scalare, vectoriale etc.); p. ext. înmulțire. – V. produce (după fr. produit). adjectiv produs

PRODÚS s.n. 1. Bun material realizat în procesul de producție; totalitatea obiectelor sau bunurilor produse. ♦ Corp, substanță preparată în laborator sau obținută pe cale naturală. 2. Urmare, rezultat al unui proces, al unui fenomen etc., efect. 3. (Mat.) Rezultatul unei înmulțiri. [Pl. -use, -usuri, (rar s.m.) -uși. / < produce, după fr. produit]. substantiv neutru produs

PRODÚS s. n. 1. bun material realizat în procesul de producție. *bogăție, recoltă. 2. corp, substanță preparată în laborator sau obținută pe cale naturală. 3. rezultat al unui proces, al unui fenomen etc., efect. 4. (mat.) rezultat al unei înmulțiri. (după fr. produit) substantiv neutru produs

prodús n., pl. e și urĭ (d. a produce ca fr. produit d. produire). Producțiune, venit, cîștig dintr´o moșie, dintr´o casă, dintr´o meserie. Lucru produs, lucru rezultat din ceva; bazalturile-s un produs vulcanic, această decadență e produsu leniĭ. Aritm. Alg. Rezultatu înmulțiriĭ (V. cît, sumă). Pl. Lucrurĭ produse, producțiunĭ în agricultură, industrie, arte: producțiunile uneĭ fabricĭ. substantiv neutru produs

produs n. 1. ceeace produce un post, o moșie, o casă; 2. producțiunea agriculturei și a industriei, a științelor și a artelor; 3. ceeace rezultă dintr’un fapt, dintr´o împrejurare; 4. rezultatul multiplicațiunii aritmetice sau algebrice. substantiv neutru produs

2) *prodúc, -dús, a -dúce v. tr. (lat. prodúcere. V. duc). Nasc, scot la iveală, vorbind de pămînt, plante și societățĭ: pămîntu produce plante, pomiĭ produc poame, războaĭele produc vitejĭ. Cauzez: războaĭele produc marĭ nenorocirĭ, acest discurs produse mare însuflețire. Aduc venit: această moșie, această meserie produce mulțĭ banĭ. Arăt, prezent [!]: a produce titlurĭ, acte, marturĭ [!]. V. refl. Mă arăt, mă fac cunoscut în public, arăt ce pot, maĭ ales în artă: acest pianist se produce acuma întîĭa oară. V. creez. verb tranzitiv produc

PRODÚCE vb. III. 1. tr. A crea, a face, a realiza (ceva). 2. tr. A aduce beneficii, venituri; a rodi. 3. tr. A pricinui, a cauza. 4. refl. A se prezenta în public cu un număr artistic. [P.i. prodúc. / < lat. producere, cf. fr. produire]. verb tranzitiv produce

PRODÚCE vb. I. tr. 1. a crea, a face, a realiza (ceva). 2. a aduce beneficii, venituri; a rodi. 3. a pricinui, a cauza. II. refl. 1. a se prezenta în public cu un număr artistic. 2. (despre evenimente, fenomene etc.) a se întâmpla, a se petrece. (< lat. producere) verb tranzitiv produce

prodúce (prodúc, ús), vb. – A (se) face. Fr. produire, adaptat la conjug. lui a duce.Der. producător, s. m. (persoană care produce); product (var. produs), s. n., după fr. produit; productiv, adj., din fr. productif; improductiv (var. neproductiv), adj. (care nu produce); productivitate, s. f., din fr. productivité; reproduce, vb. (a produce din nou). verb tranzitiv produce

prodúce (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prodúc, 1 pl. prodúcem, 2 pl. prodúceți; imper. 2 sg. prodú, neg. nu prodúce; part. prodús verb tranzitiv produce

produce v. 1. a da naștere: pământul produce toate plantele; 2. a cauza: războiul produce rele mari; 3. a face: aceasta a produs un efect rău; 4. a raporta, a da: această întreprindere a produs beneficii mari; 5. a prezenta, a procura: a produs titlurile sale de proprietate. verb tranzitiv produce

PRODÚCE, prodúc, vb. III. 1. Tranz. A realiza prin muncă bunuri materiale, valori științifice sau artistice, a crea ceva (printr-o activitate oarecare); p. restr. a fabrica. 2. Tranz. (Folosit și absol.; despre pământ, plante etc.) A da roade. 3. Tranz. A realiza un profit, un venit. 4. Tranz. A fi cauza, mobilul a ceva; a da naștere; aprovoca. 5. Refl. (Despre evenimente, acțiuni etc.; la pers. 3) A se înfăptui, a se realiza, a avea loc; a se întâmpla, a se petrece. 6. Refl. A se prezenta în fața spectatorilor cu un program artistic. 7. Tranz. (Livr.) A arăta, a prezenta (ca dovadă). – Din lat. producere. verb tranzitiv produce

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului produs

produs   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular produs produsul produ produsa
plural produși produșii produse produsele
genitiv-dativ singular produs produsului produse produsei
plural produși produșilor produse produselor
produs   adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular produs produsul
plural produsuri produsurile
genitiv-dativ singular produs produsului
plural produsuri produsurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z