PROCÉNT s.n. 1. Parte raportată la o sută de părți dintr-un întreg; sutime. 2. Dobândă calculată la o sută de lei pe interval de un an; (p. ext.) orice dobândă. [Var. proțent s.n. / < germ. Prozent, cf. lat. procentum < pro – pentru, centum – o sută]. substantiv neutru procent
PROCÉNT s. n. parte raportată la o sută de părți dintr-un întreg; procentaj, sutime. (< germ. Prozent) substantiv neutru procent
*procént n., pl. e (rus. procént, germ. prozent, d. lat. pro, pentru, și centum, o sută. Pe la 1848 proțent, apoĭ, supt [!] reacțiune latină, procent). Dobîndă la sută, dobîndă în general. substantiv neutru procent
procént s. n., pl. procénte substantiv neutru procent
procent n. dobândă la sută. substantiv neutru procent
PROCÉNT, procente, s. n. 1. A suta parte dintr-o cantitate dată; proporție în raport cu o sută; sutime, procentaj. 2. Dobândă calculată la o sută de unități monetare pe interval de un an; p. gener. dobândă. [Var.: (înv.) proțént s. n.] – Din germ. Prozent. substantiv neutru procent
procent substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | procent | procentul |
plural | procente | procentele | |
genitiv-dativ | singular | procent | procentului |
plural | procente | procentelor |