PROBÁBIL, -Ă adj. Care pare că este adevărat, întemeiat. ♦ Care se poate întâmpla. // adv. După cât pare, potrivit tuturor probabilităților. [< lat probabilis, cf. fr. probable]. adjectivprobabil
PROBÁBIL, -Ă I. adj. care pare că este adevărat, întemeiat. ◊ care se poate întâmpla. II. adv. după cât se pare, după toate probabilitățile. (< fr. probable, lat. probabilis) adjectivprobabil
*probábil, -ă adj. (lat. probabilis). Care trebuĭe să fie așa după cum se pare, verisimil: e probabil că nu s´a dus pe acolo. Teol. Opiniune probabilă, opiniune admisibilă (după uniĭ cazuiștĭ), odată ce a fost emisă de un autor serios. Adv. După cum se pare: voĭ trece, probabil, și pe acolo. adjectivprobabil
probábil1 adj. m., pl. probábili; f. probábilă, pl. probábile adjectivprobabil
*probábil2 adv. adjectivprobabil
probabil a. 1. care pare adevărat: argumente probabile; 2. care se poate produce: eveniment probabil. adjectivprobabil
PROBÁBIL, -Ă, probabili, -e, adj. Care se poate produce, întâmpla; care poate fi adevărat. ♦ Timpul probabil = condițiile meteorologice care se prevăd pentru zilele următoare. ♦ (Adverbial) După cât se pare, după toate probabilitățile; poate. – Din fr. probable, lat. probabilis. adjectivprobabil
probabil adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | probabil | probabilul | probabilă | probabila |
plural | probabili | probabilii | probabile | probabilele | |
genitiv-dativ | singular | probabil | probabilului | probabile | probabilei |
plural | probabili | probabililor | probabile | probabilelor |