priveghetór și (ob.) -ighitor, -oáre s., pl. orĭ, oare. Persoană care priveghează, supraveghetor. Vechĭ. Suprefect [!]. S. f., pl. orĭ. O păsărică cenușie (luscinia philoméla) care cîntă și noaptea. Lumînare care arde la capu unuĭ mort (V. veghetoare). – Vechĭ pre-. substantiv masculin și feminin priveghetor
privighetór și -itór, -oáre, V. priveghetor. substantiv masculin și feminin privighetor
PRIVIGHITÓR, -OÁRE s. m. și f. v. priveghetor. substantiv masculin și feminin privighitor
| privighitor substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | privighitor | privighitorul | privighitoare | privighitoarea |
| plural | privighitori | privighitorii | privighitoare | privighitoarele | |
| genitiv-dativ | singular | privighitor | privighitorului | privighitoare | privighitoarei |
| plural | privighitori | privighitorilor | privighitoare | privighitoarelor | |