pritoc definitie

pritóc și pretóc n., pl. urĭ și oace (sîrb. pritok, aflux; rus. protók, rîuleț, tok, rîu). Pritocire. A trage la pritoc, a pritoci. substantiv neutrupritoc

pritóc (pritocire) (pop.) s. n. substantiv neutrupritoc

pritoc n. transvazare: vinurile trase la pritoc. [Abstras din pritocì). substantiv neutrupritoc

PRITÓC s. n. (Pop.) Pritocire. – Din pritoci (derivat regresiv). substantiv neutrupritoc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipritoc

pritoc  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pritoc pritocul
plural
genitiv-dativ singular pritoc pritocului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z