PRINTÁRE, printări, s. f. Acțiunea de a printa. – V. printa. substantiv femininprintare
PRINTÁ, printez, vb. I Tranz. (Inform.) A lista. – Din engl. print. verb tranzitivprinta
printá (a ~) vb. ind. prez. 3 printeáză verb tranzitivprinta
printare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | printare | printarea |
plural | printări | printările | |
genitiv-dativ | singular | printări | printării |
plural | printări | printărilor |