prinsoare definitie

prinsoare, prinsori s. f. (intl., înv.) închisoare substantiv femininprinsoare

prinsoáre f., pl. orĭ (d. prins, mă prind). Captivitate saŭ și închisoare (Rar). Rămășag, obligațiune mutuală de a plăti adversaruluĭ o sumă anumită dacă se va întîmpla cum zice el: Tu zicĭ că nu va ploŭa mîne [!]. Eŭ fac (saŭ pun) prinsoare pe 10 francĭ că va ploŭa. substantiv femininprinsoare

prinsoáre (pop.) s. f., g.-d. art. prinsórii; pl. prinsóri substantiv femininprinsoare

prinsoare f. 1. închisoare (sens învechit); 2. îndatorire mutuală între persoane, cari susțin lucruri contrare, de a plăti o sumă anumită celui ce va avea dreptate: a pune prinsoare. substantiv femininprinsoare

PRINSOÁRE, prinsori, s. f. 1. (Pop.) Rămășag, pariu. 2. (Înv.) Faptul de a fi captiv, prizonier; (concr.) închisoare. ♦ Capcană pentru animale. – Prins2 + suf. -oare. substantiv femininprinsoare

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiprinsoare

prinsoare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prinsoare prinsoarea
plural prinsori prinsorile
genitiv-dativ singular prinsori prinsorii
plural prinsori prinsorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z