Alege sensul dorit: primbla -substantiv feminin primbla -verb tranzitiv

primbla definitie

credit rapid online ifn

sléme f. (vsl. slĭemen, sîrb. sleme, pl. slemena, culme de casă. V. splimbă). Vest. Culmea (coama, grinda superioară) a caseĭ. Culmea dealuluĭ. Prăjină așezată orizontal ca să se culce găinile orĭ ca să așezĭ covoarele ș. a. Pălimar, balustradă de scară. – În Munt. est și zleme, slemne, slemnă și slimnă, în Trans. și scleme și sclembe (cp. cu sclab); În Pt. slemne: ne ațineam pe slemnea Zboĭneĭ (Sov. 26); în Trans. și primblă și primbă, pl. e, și primblu, pl. urĭ; în Munt. (Mold. sud) plimbă și plimb, pl. urĭ: o mînă îĭ alunecă pe plimbu scăriĭ (Delv.). V. prim 2. substantiv femininsleme

prímbă și prímblă, V. sleme. substantiv femininprimbă

credit rapid online ifn

PRÍMBLĂ, primble, s. f. (Reg.) 1. Balustradă. 2. Fiecare dintre scândurelele care alcătuiesc spătarul unui scaun, care unesc picioarele unei mese etc. – Comp. plimba. substantiv femininprimblă

2) plimb (vest și sud) și prímblu (est și nord), a v. tr. (lat. per-ámbulo, -lare. V. umblu). Duc de colo colo ca să se distreze, ca să se răcorească orĭ ca să nu ostenească stînd loculuĭ: a plimba copiiĭ (pe jos orĭ în trăsură), a plimba caiĭ. Iron. Degeaba plimbĭ cărțile la școală! V. refl. Merg încet ca să mă distrez, ca să mă liniștesc orĭ ca să nu ostenesc stînd: mă plimb pin [!] casă, pin curte, pe stradă. Călătoresc de plăcere: s´a plimbat pin străinătate. – Vechĭ priumblu și premblu. În Maram. preîmblu, în Ban. preumblu. V. preport. verb tranzitivplimb

2) prímblu vb. V. plimb 2. verb tranzitivprimblu

primblà v. a preumbla: să-l primbli aici pe culmi ISP. [V. preumblà]. verb tranzitivprimblà

PRIMBLÁ vb. I v. plimba. verb tranzitivprimbla

preumblà v. 1. a (se) plimba: noaptea zeii se preumblă ’n veșmintele lor dalbe EM.; 2. fig. a îndrepta, a arunca ici și colea: a preumbla privirile sale asupra diferitelor obiecte. [Lat. PERAMBULARE, redus popular la primbla și plimba]. verb tranzitivpreumblà

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiprimbla

primbla  substantiv feminin infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)primbla primblare primblat primblând singular plural
primblând primblați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) primblu (să)primblu primblam primblai primblasem
a II-a (tu) primbli (să)primbli primblai primblași primblaseși
a III-a (el, ea) primblă (să)primblai primbla primblă primblase
plural I (noi) primblăm (să)primblăm primblam primblarăm primblaserăm
a II-a (voi) primblați (să)primblați primblați primblarăți primblaserăți
a III-a (ei, ele) primblă (să)primble primblau primbla primblaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z