sléme f. (vsl. slĭemen, sîrb. sleme, pl. slemena, culme de casă. V. splimbă). Vest. Culmea (coama, grinda superioară) a caseĭ. Culmea dealuluĭ. Prăjină așezată orizontal ca să se culce găinile orĭ ca să așezĭ covoarele ș. a. Pălimar, balustradă de scară. – În Munt. est și zleme, slemne, slemnă și slimnă, în Trans. și scleme și sclembe (cp. cu sclab); În Pt. slemne: ne ațineam pe slemnea Zboĭneĭ (Sov. 26); în Trans. și primblă și primbă, pl. e, și primblu, pl. urĭ; în Munt. (Mold. sud) plimbă și plimb, pl. urĭ: o mînă îĭ alunecă pe plimbu scăriĭ (Delv.). V. prim 2. substantiv femininsleme
PRÍMBLĂ, primble, s. f. (Reg.) 1. Balustradă. 2. Fiecare dintre scândurelele care alcătuiesc spătarul unui scaun, care unesc picioarele unei mese etc. – Comp. plimba. substantiv femininprimblă
2) plimb (vest și sud) și prímblu (est și nord), a -á v. tr. (lat. per-ámbulo, -lare. V. umblu). Duc de colo colo ca să se distreze, ca să se răcorească orĭ ca să nu ostenească stînd loculuĭ: a plimba copiiĭ (pe jos orĭ în trăsură), a plimba caiĭ. Iron. Degeaba plimbĭ cărțile la școală! V. refl. Merg încet ca să mă distrez, ca să mă liniștesc orĭ ca să nu ostenesc stînd: mă plimb pin [!] casă, pin curte, pe stradă. Călătoresc de plăcere: s´a plimbat pin străinătate. – Vechĭ priumblu și premblu. În Maram. preîmblu, în Ban. preumblu. V. preport. verb tranzitivplimb
2) prímblu vb. V. plimb 2. verb tranzitivprimblu
primblà v. a preumbla: să-l primbli aici pe culmi ISP. [V. preumblà]. verb tranzitivprimblà
PRIMBLÁ vb. I v. plimba. verb tranzitivprimbla
preumblà v. 1. a (se) plimba: noaptea zeii se preumblă ’n veșmintele lor dalbe EM.; 2. fig. a îndrepta, a arunca ici și colea: a preumbla privirile sale asupra diferitelor obiecte. [Lat. PERAMBULARE, redus popular la primbla și plimba]. verb tranzitivpreumblà
primbla substantiv feminin | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)primbla | primblare | primblat | primblând | singular | plural | ||
primblând | primblați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | primblu | (să)primblu | primblam | primblai | primblasem | |
a II-a (tu) | primbli | (să)primbli | primblai | primblași | primblaseși | ||
a III-a (el, ea) | primblă | (să)primblai | primbla | primblă | primblase | ||
plural | I (noi) | primblăm | (să)primblăm | primblam | primblarăm | primblaserăm | |
a II-a (voi) | primblați | (să)primblați | primblați | primblarăți | primblaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | primblă | (să)primble | primblau | primblară | primblaseră |