prim definitie

PRIM¹- elem. „primul”. (< fr. prim-, cf. lat. primus) articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim

PRIM, -Ă adj., num. ord. 1. Cel dintâi (în spațiu sau în timp); care se află în fruntea unei serii. ◊ Materie primă = material prin a cărui prelucrare se obțin produse finite. 2. Cel mai bun; cel mai însemnat etc. ◊ De prim rang = de calitate superioară. 3. Pe treapta cea mai înaltă, întâiul în categoria respectivă. // Element prim de compunere savantă cu sensul „întâi”, „primul”. [Var. primi-, primo-. / < lat. primus, cf. fr. primi-, it. primo-]. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim

PRIM²-, -Ă num. ord., adj. 1. cel dintâi (în spațiu sau în timp); care se află în fruntea unei serii. ♦ (mat.) număr ~ = număr natural care nu admite alți divizori decât pe 1 și pe el însuși; materie ~ă = materie brută prin a cărei prelucrare se obțin produse finite. 2. cel mai bun; cel mai însemnat etc. ♦ de ~ rang = de calitate superioară. 2. pe treapta cea mai înaltă, întâiul în categoria respectivă. ♦ ~ ministru = premier (< lat. primus) articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim

prim a. și m. întâiu, cel dintâiu. ║ prima, de întâia calitate: a mai prima... aleși pe sprânceană CAR. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim

prim, primi s. m. (în perioada dictaturii comuniste) prim-secretar al unui comitet județean de partid. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim

1) *prim, -ă adj. (lat. primus, primu [un superlativ de la pro și prae, înainte. Comparativu prior]). Cel dintîĭ, întîĭu: primu om s´a numit Adam, primu prezident, un prim acont, cauză primă. – Vrom. den primă, de-a prima, maĭ întîĭ, în ainte [!] de toate. Azĭ (Bihor) din primă, maĭ întîĭ; în primă, la timp. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim

prim (primă), adj. – Întîi. Lat. primus. Este posibil să fie cuvînt moștenit, căci apare în Palia de la Orăștie (1582); s-a păstrat și în Bihor (îm)primă „mai întîi, înainte de toate” (REW 6756), megl. prima „înainte, odinioară”. Cu celelalte sensuri este neologism. – Der. primă, s. f. (premiu; Arg., buzunarul din față), din fr. prime; prima, vb., din fr. primer; primat, s. m., din fr. primat. Primăriu, adj. (se zice despre anumite varietăți de fructe), cuvînt rar folosit de Slavici, pare rezultat dintr-o confuzie cu brumăriu. – Comp. primadonă, s. f., din it. primadonna; primogenitură, s. f., din fr. primogéniture; primordial, adj., din fr. primordial. – Cf. primar, primăvară. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim

PRIM², -Ă, primi, -e, num. ord. (Adesea cu valoare de adjectiv) 1. Cel dintâi (în spațiu sau în timp); care se află la început, în fruntea unei serii; întâi, dintâi. ◊ Prima tinerețe = întâia perioadă a tinereții, care urmează imediat copilăriei. Primă audiție = executare a unei bucăți pentru prima oară în fața publicului. Prim-ajutor = ajutor medical imediat, care se dă unui bolnav sau unui accidentat la fața locului. Materie primă = material destinat prelucrării în vederea fabricării unui produs finit. ◊ Loc. adv. În primul rând (sau loc) = înainte de toate. ♦ (Cu valoare adverbială, la fi; fam.) Mai întâi; primo. 2. Care este înaintea tuturor în privința însemnătății, a rangului, a calităților; important, principal. ◊ Prim-amorez = actor care intepretează rolul de tânăr îndrăgostit; june prim. ◊ Loc. adj. De primul) rang = de calitate superioară; excelent. ♦ (Ca element de compunere, precedând un termen care indică o funcție sau un grad ierarhic) Pe treapta cea mai înaltă, întâiul în categoria respectivă. Prim-solist. ◊ Prim-ministru = șeful executivului; premier. ♦ (Despre instrumente, voci, instrumentiști) Care execută melodia principală, dominantă. 3. (În sintagma) Număr prim = număr divizibil numai cu unitatea sau cu el însuși. – Din lat. primus. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim

!prim rang (de ~) loc. adj. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprimrang

prima-ntâi expr. 1. (intl. – cu valoare de s. f.) câștigul realizat de un escroc. 2. (intl. – cu valoare de adj.) excelent, minunat. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprimantâi

*júne-prím s. m. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumejune-prim

prim-plán s. n., pl. prim-plánuri articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim-plan

PRIM-BALERÍN s.m. Primul balerin al unui balet. [Cf. it. primo balerino]. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprimbalerin

PRIM-BALERÍN s. m. primul balerin al unui balet. (< it. primo balerino) articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprimbalerin

*prim-solíst s. m., art. prim-solístul; pl. prim-solíști, art. prim-solíștii articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim-solist

prim-prétor s. m., art. prim-prétorul; pl. prim-pré­tori, art. prim-prétorii articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim-pretor

*prímă-doámnă s. f., art. prima-doamnă, g.-d. art. primei-doamne articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprimă-doamnă

*prim-balerín s. m., art. prim-balerínul; pl. prim-baleríni, art. prim-balerínii articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim-balerin

*prim-solístă s. f., art. prim-solísta, g.-d. art. prim-solístei; pl. prim-solíste articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim-solistă

*Răzbói Mondiál (Prímul/al Dóilea ~) (-di-al) s. propriu n. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumerăzboimondial

prim-minístru s. m., art. prim-minístrul; pl. prim-miníștri, art. prim-miníștrii articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim-ministru

*prim-balerínă s. f., art. prim-balerína, g.-d. art. prim-balerínei; pl. prim-baleríne articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim-balerină

!prim-procurór s. m., art. prim-procurórul; pl. prim-procuróri, art. prim-procurórii articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim-procuror

!prim-secretár (-se-cre-) s. m., art. pri­m-secretárul; pl. prim-secretári, art. prim-secretárii articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim-secretar

prima la căldură expr. (intl.) buzunarul interior al unei veste. articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprimalacăldură

prim-viceprím-minístru (-ce-prim-) s. m., art. prim-viceprím-minístrul; pl. prim-viceprím-miníștri, art. prim-viceprím-miníștrii articol / numeral / adjectiv pronominal / pronumeprim-viceprim-ministru