reduceri si promotii 2018
Definitie prezumție - ce inseamna prezumție - Dex Online

prezumție definitie

PREZÚMȚIE s.f. 1. Părere întemeiată pe fapte aparente; presupunere; supoziție. 2. Recunoaștere a unui fapt ca autentic până la proba contrară. 3. Părere prea bună despre sine; înfumurare, aroganță. [Gen. -iei, var. prezumpție, prezumțiune s.f. / cf. lat. praesumptio, it. presuntione, fr. présomption]. substantiv feminin prezumție

PREZÚMȚIE s. f. 1. părere întemeiată pe fapte aparente; presupunere; supoziție. 2. (jur.) recunoaștere a unui fapt ca autentic până la proba contrară. 3. părere prea bună despre sine; înfumurare, aroganță, infatuare. (< fr. présomption, lat. praesumptio) substantiv feminin prezumție

prezúmție (-ți-e) s. f., art. prezúmția (-ți-a), g.-d. art. prezúmției; pl. prezúmții, art. prezúmțiile (-ți-i-) substantiv feminin prezumție

PREZÚMȚIE, prezumții, s. f. 1. Părere întemeiată pe aparențe, pe ipoteze, pe deducții; presupunere, supoziție. ♦ (Jur.) Concluzie trasă de lege sau de organul de jurisdicție asupra existenței unui fapt necunoscut și care nu poate fî dovedit direct, prin confirmarea unui fapt cunoscut, vecin și conex. ◊ Prezumție de nevinovăție = considerare a unei persoane acuzate și implicate într-un proces penal ca nevinovată și tratată ca atare până la pronunțarea sentinței judecătorești. 2. Părere exagerat de bună despre sine; înfumurare, aroganță. – Din fr. présomption, lat. praesumptio. substantiv feminin prezumție

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului prezumție

prezumție   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prezumție prezumția
plural prezumții prezumțiile
genitiv-dativ singular prezumții prezumției
plural prezumții prezumțiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z