presupune definitie

*presupún, a -púne v. tr. (după it. presupporre). Prepun, bănuĭesc, mă gîndesc că, îmĭ închipuĭ: am presupus eŭ c´a umblat cineva pe aci ! Îmĭ închipuĭ, consider, admit ca real: Să presupunem că toțĭ oameniĭ ar avea studiĭ academice ! Cine s´ar maĭ face văcar? Fac să se prezume ca necesar: drepturile presupun datoriĭ, efectele presupun cauze. verb tranzitivpresupun

PRESUPÚNE vb. III. tr. 1. A crede, a bănui (ceva dinainte). 2. A necesita, a fi absolută nevoie de ceva în prealabil. [P.i. presupún, conj. -nă, ger. -nând, presupuind. / cf. fr. présupposer, it. presupponere]. verb tranzitivpresupune

PRESUPÚNE vb. tr. 1. a admite pentru un moment că ceva este posibil sau adevărat, a crede, a socoti. 2. a necesita, a fi absolută nevoie de ceva în prealabil. (după fr. présupposer) verb tranzitivpresupune

presupúne (presupún, presupús), vb. – A crede, a socoti. Fr. présupposer, adaptat la conjugarea lui a supune. verb tranzitivpresupune

presupúne (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. presupún, 2 sg. presupúi, 1 pl. presupúnem; conj. prez. 3 să presupúnă; ger. presupunấnd; part. presupús verb tranzitivpresupune

presupune v. 1. a pune ca sigur, ca admis: să nu presupunem lucruri imposibile; 2. a admite fără probe: a presupune cuiva merite; 3. a fi consecvența necesară: orice efect presupune o cauză. Compromis literar din propunere și din lat. SUPPONERE]. verb tranzitivpresupune

PRESUPÚNE, presupún, vb. III. Tranz. 1. A admite în mod prealabil (și provizoriu) că ceva este posibil, real, adevărat; a fi de părere, a crede, a socoti; a bănui. 2. A avea ca premisă existența prealabilă a unui lucru, a fi condiționat de...; a implica. – Pre1- + supune (după fr. présupposer). verb tranzitivpresupune

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluipresupune

presupune  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)presupune presupunere presupus presupunând singular plural
presupunând presupuneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) presupun (să)presupun presupuneam presupusei presupusesem
a II-a (tu) presupui (să)presupui presupuneai presupuseși presupuseseși
a III-a (el, ea) presupune (să)presupuneai presupunea presupuse presupusese
plural I (noi) presupunem (să)presupunem presupuneam presupuserăm presupuseserăm
a II-a (voi) presupuneți (să)presupuneți presupuneați presupuserăți presupuseserăți
a III-a (ei, ele) presupun (să)presupu presupuneau presupuseră presupuseseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z