PREPRÍNT s. n. text tipărit separat înainte de apariția sa într-o publicație. (< engl. preprint) substantiv neutrupreprint
PREPRÍNT, preprinturi, s. n. Lucrare multiplicată, difuzată separat (înainte de a apărea într-o publicație, de a fi tipărită). – Din engl. preprint. substantiv neutrupreprint
preprint substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | preprint | preprintul |
plural | preprinturi | preprinturile | |
genitiv-dativ | singular | preprint | preprintului |
plural | preprinturi | preprinturilor |