preparator definitie

credit rapid online ifn

*meditatór, -oáre s. Greșit îld. preparator (acela care prepară un elev ca să știe lecțiunile). adjectivmeditator

*repetitór, -oáre s. (lat. repetitor, -óris. V. competitor). Persoană care ajută eleviĭ la repetițiune, care le repetă explicațiunea profesoruluĭ. (Maĭ bine zis preparator și greșit meditator). S. n., pl. oare. Repetitoriŭ. adjectivrepetitor

credit rapid online ifn

PREPARATÓR, -OÁRE adj. Care prepară. // s.m. și f. 1. Persoană care prepară ceva. 2. Grad universitar imediat inferior asistentului; persoană care deține acest grad. 3. Meditator. [Cf. fr. préparateur, lat. praeparator]. adjectivpreparator

PREPARATÓR, -OÁRE I. adj. care prepară; preparatoriu. II. s. m. f. 1. persoană care combină anumite materiale etc. spre a obține un produs nou, a îmbunătăți calitatea unor produse etc. 2. membru al corpului didactic universitar (inferior în grad asistentului) care ajută pe profesori în activitatea științifică și didactică cu studenții. 3. meditator. (< fr. préparateur, lat. praeparator) adjectivpreparator

*preparatór, -oáre s. Care prepară (dă lecțiunĭ): preparatoru unuĭ copil pentru un examin [!] (V. meditator). Preparator de laboratoriŭ, acela care prepară experiențele necesare lecțiuniĭ unuĭ profesor de științe. Adj. Preparatoriŭ: clasă preparatoare. adjectivpreparator

preparatór adj. m., s. m., pl. preparatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. preparatoáre adjectivpreparator

preparator m. 1. cel ce prepară ceva; 2. persoană care prepară unui profesor de fizică sau de chimie cele necesare experiențelor cursului său. adjectivpreparator

PREPARATÓR, -OÁRE, preparatori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care pregătește ceva, care servește pentru pregătire; care instruiește (pentru a forma cadre calificate); pregătitor. 2. S. m. și f. Persoană care prelucrează anumite materiale pentru a obține un produs. 3. S. m. și f. Membru al corpului didactic universitar care ocupă prima treaptă din ierarhia învățământului superior. 4. S. m. și f. Persoană care dă lecții particulare unui elev; meditator. – Prepara + suf. -tor. Cf. fr. préparateur. adjectivpreparator

*preparatóriŭ, -ie adj. (lat. praeparatorius). Care servește la preparațiune: studiĭ preparatoriĭ, școală preparatorie. adjectivpreparatoriŭ

preparatoriu a. care servă a prepara: școală preparatorie. adjectivpreparatoriu

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipreparator

preparator  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular preparator preparatorul preparatoare preparatoarea
plural preparatori preparatorii preparatoare preparatoarele
genitiv-dativ singular preparator preparatorului preparatoare preparatoarei
plural preparatori preparatorilor preparatoare preparatoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z