prelungire definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeprelungire
- Vezi aici mai multe rimeprelungire
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupr
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupre
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuire
prelungíre f. Acțiunea de a prelungi. Lucru prelungit: această stradă e o prelungire a celeĭ-lalte. substantiv femininprelungire
prelungíre s. f., g.-d. art. prelungírii; pl. prelungíri substantiv femininprelungire
prelungire f. 1. continuarea unei porțiuni de întindere; 2. timpul ce se adaogă la durata unui lucru: prelungirea termenului. substantiv femininprelungire
PRELUNGÍRE, prelungiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) prelungi și rezultatul ei. ♦ Timp acordat cuiva peste un anumit tennen inițial stabilit. 2. (Concr.) Parte a unui obiect care constituie o extindere, o continuare a lui. – V. prelungi. substantiv femininprelungire
prelungí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prelungésc, imperf. 3 sg. prelungeá; conj. prez. 3 să prelungeáscă verb tranzitivprelungi
prelungì v. 1. a face mai lung în întindere: a prelungi o grădină; 2. fig. a face să dureze mai mult timp: a prelungi un concediu. verb tranzitivprelungì
PRELUNGI, prelungesc, vb. IV. 1. Tranz. A face mai lung; a lungi. 2. Tranz. și refl. A face să dureze sau a dura mai mult; a (se) lungi. ♦ Tranz. A amâna un termen, o scadență. – Din prelung. verb tranzitivprelungi
prelungésc v. tr. (pre- și lungesc). Lungesc, fac maĭ lung în spațiŭ saŭ timp: a prelungi o stradă, o ședință, o vacanță, un discurs, vĭața. V. prescurtez. verb tranzitivprelungesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiprelungire
| prelungire substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | prelungire | prelungirea |
| plural | prelungiri | prelungirile | |
| genitiv-dativ | singular | prelungiri | prelungirii |
| plural | prelungiri | prelungirilor | |