prejudecată definitie

PREJUDECÁ, prejúdec, vb. I. Tranz. (Înv.) A face o apreciere asupra unui lucru înainte de a-l fi examinat; a avea idei preconcepute. – Din pre2- + judeca (după fr. prejuger). adjectiv prejudeca

PREJUDECÁTĂ s.f. Părere, idee preconcepută asupra unui lucru sau a unei probleme. [După fr. préjugé]. substantiv feminin prejudecată

PREJUDECÁTĂ s. f. părere, idee preconcepută; preconcepție. (după fr. préjugé) substantiv feminin prejudecată

*prejudecată f., pl. ățĭ (pre- și judecată, după pre-judiciŭ). Prejudiciŭ, părere (greșită) formată din ainte [!]. substantiv feminin prejudecată

prejudecátă s. f., g.-d. art. prejudecắții; pl. prejudecắți substantiv feminin prejudecată

prejudecată f. prejudiciu. substantiv feminin prejudecată

PREJUDECÁTĂ, prejudecăți, s. f. Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor său impusă prin educație, societate; prejudeț, prejudiciu. – Pre1- + judecată (după fr. préjugé). substantiv feminin prejudecată

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului prejudecată

prejudecată   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prejudeca prejudecata
plural prejudecăți prejudecățile
genitiv-dativ singular prejudecăți prejudecății
plural prejudecăți prejudecăților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z