predmet definitie

predmét (predméturi), s. n. – Problemă, afacere. Rus. predmet (Tiktin). substantiv neutru predmet

predmét n., pl. urĭ (rus. predmét, obĭect, scop, d. mĭeta, scop, intențiune, d. vsl. mesti metati, a arunca, ca și obĭect, d. lat. objicere, a arunca. V. peremet, podmet, primitesc, omăt). Sec. 19. Obĭect, scop, vedere, privință, afacere. În predmetu unuĭ lucru, relativ la, în privința luĭ, despre: am vorbit în predmetu procesuluĭ. substantiv neutru predmet

predmét (înv.) s. n., pl. predméturi substantiv neutru predmet

predmet n. Mold. privință, obiect (vorbă ieșită din uz): ei au venit în predmetul socotelii. [Rus. PREDMETŬ, obiect, scop]. substantiv neutru predmet

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului predmet

predmet   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular predmet predmetul
plural predmeturi predmeturile
genitiv-dativ singular predmet predmetului
plural predmeturi predmeturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z