predare definitie

predáre s. f., g.-d. art. predắrii; pl. predắri substantiv feminin predare

PREDÁRE, predări, s. f. Acțiunea de a (se) preda și rezultatul ei. – V. preda. substantiv feminin predare

predá (predáu, predát), vb.1. A remite, a încredința. – 2. A explica o lecție sau un obiect de studiu. – 3. (Refl.) A se da în mîna dușmanului. – Mr., megl. pridau. Sl. prĕdati (Cihac, II, 90), conjugat ca a da.Der. predanie, s. f. (trădare; tradiție), înv., din sl. prĕdanije. Cf. prididi. verb tranzitiv preda

predà v. a da lecțiuni, a instrui: a preda limba franceză. [Modelat după grecul paradosì]. verb tranzitiv predà

predá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. predáu, 1 pl. predắm, 2 pl. predáți, imperf. 3 sg. predá, m.m.c.p. 1 sg. predásem, 1 pl. predáserăm; conj. prez. 3 să predeá; imper. neg. 2 sg. nu predá verb tranzitiv preda

predà v. 1. a da în mână, a pune în posesiunea cuiva: a preda scrisori, mărfuri; 2. a da în puterea: a preda justiției pe un vinovat; 3. a părăsi (mai ales prin trădare), a închina: soldații au predat inimicului cetatea; 4. a se încrede cuiva: s´a predat lui. [Slav. PRĬEDATI, a preda, a trăda]. verb tranzitiv predà

PREDÁ, predáu, vb. I. 1. Tranz. A da cuiva în primire un obiect, un bun care îi revine de drept sau de care trebuie să răspundă; a înmâna, a încredința, a remite, a transmite. 2. Refl. A se recunoaște învins și a se pune la dispoziția dușmanului, urmăritorului etc. ♦ Tranz. A da pe cineva în mâna cuiva care să dispună de el. 3. Tranz. A transmite, a comunica cuiva în mod sistematic cunoștințele unei discipline (în cadrul unei instituții de învățământ, al unor cursuri speciale); a expune o lecție. – Din sl. prĕdati. verb tranzitiv preda

*predáŭ, a v. tr. (d. pre și daŭ, ca și sîrb. vsl. prĭe-dati, a preda, a trăda. Se conj. ca dau). Încredințez, daŭ în mînă saŭ în putere: a preda cuĭva o scrisoare ca s´o predea la poștă, a preda marfă franco pînă în gară, a preda un hoț polițiiĭ, a preda (saŭ închina) o cetate ne maĭ [!] putînd rezista. Daŭ lecțiunĭ, transmit știință, învăț: (după paradosesc): a preda limba latină. V. refl. Mă supun: dușmaniĭ s´aŭ predat. V. pridădesc. verb tranzitiv predaŭ

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului predare

predare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular predare predarea
plural predări predările
genitiv-dativ singular predări predării
plural predări predărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z