precurma definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeprecurma
- Vezi aici mai multe rimeprecurma
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupr
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupre
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuma
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina curma
precúrm, -á v. tr. (d. curm). Întrerup. V. refl. Încetez, mă întrerup (Olt.): Cazaciĭ nu se precurmaŭ viind cu raport de acolo (Amintirile Col. Solomon, Vălenĭ, 1910, 46). verb tranzitivprecurm
precurmá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 precúrmă verb tranzitivprecurma
precurmà v. a întrerupe: speranța mea din lume de moarte se precurmă GR. AL. [V. curmà]. verb tranzitivprecurmà
PRECURMÁ, precurm, vb. I. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) întrerupe (brusc), a (se) sfârși, a (se) curma. – Pre1- + curma. verb tranzitivprecurma
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiprecurma
| precurma verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)precurma | precurmare | precurmat | precurmând | singular | plural | ||
| precurmând | precurmați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | precurm | (să)precurm | precurmam | precurmai | precurmasem | |
| a II-a (tu) | precurmi | (să)precurmi | precurmai | precurmași | precurmaseși | ||
| a III-a (el, ea) | precurmă | (să)precurmai | precurma | precurmă | precurmase | ||
| plural | I (noi) | precurmăm | (să)precurmăm | precurmam | precurmarăm | precurmaserăm | |
| a II-a (voi) | precurmați | (să)precurmați | precurmați | precurmarăți | precurmaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | precurmă | (să)precurme | precurmau | precurmară | precurmaseră | ||