precugetare definitie

credit rapid online ifn

PRECUGETÁRE s. f. (Înv.) Acțiunea de a precugeta; premeditare. substantiv femininprecugetare

*precugetáre f. Premeditare, acțiunea de a cugeta în ainte [!]. substantiv femininprecugetare

credit rapid online ifn

precugetare f. cugetare înainte de a lucra, deplină cunoștință în facerea unui lucru. substantiv femininprecugetare

*precúget, a v. tr. (d. cuget). Rar. Premeditez. verb tranzitivprecuget

PRECUGETÁ, precúget, vb. I. Tranz. (Înv.) A chibzui, a medita înainte de a face ceva; a premedita, a plănui. – Din pre2- + cugeta. verb tranzitivprecugeta

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiprecugetare

precugetare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular precugetare precugetarea
plural precugetări precugetările
genitiv-dativ singular precugetări precugetării
plural precugetări precugetărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z