precizie definitie

PRECÍZIE s.f. 1. Exactitate riguroasă. 2. (La pl. în forma de preciziune) Lămurire, informație precisă. [Gen. -iei, var. preciziune s.f. / cf. fr. précision, it. precisione, lat. praecisio]. substantiv femininprecizie

PRECÍZIE s. f. 1. faptul de a fi precis; exactitate riguroasă. 2. (pl.; în forma preciziune) lămurire, informare precisă. (< fr. précision, lat. praecisio) substantiv femininprecizie

precízie (exactitate) (-zi-e) s. f., art. precízia (-zi-a), g.-d. precízii, art. precíziei substantiv femininprecizie

PRECÍZIE s. f. 1. Faptul de a fi precis, calitatea de a măsura, de a determina sau de a indica precis; exactitate. ◊ Loc. adj. De precizie = (despre aparate de măsură) foarte exact. ♦ Eroare maximă care se admite la efectuarea unui calcul, a unei măsurări, a unui produs. 2. (Rar, la pl; în forma preciziune) Lămurire, informație precisă; precizare. Așteptăm noi preciziuni. [Var.: (înv.) preciziúne s. f.] – Din fr. précision, lat. praecisio, -onis. substantiv femininprecizie

*preciziúne f. (lat. prae-císio, -ónis. V. con-ciziune). Calitatea de a fi precis, de a arăta ceva absolut exact: preciziunea și justeța cuvintelor îs calitățile esențiale ale stiluluĭ, un ceasornic de preciziune. – Și -ízie. substantiv femininpreciziune

precizi(un)e f. mare exactitate, mai ales în vorbire. substantiv femininpreciziune

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiprecizie

precizie  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular precizie precizia
plural precizii preciziile
genitiv-dativ singular precizii preciziei
plural precizii preciziilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z