Alege sensul dorit: prapur -substantiv masculin prapur -substantiv neutru

prapur definitie

credit rapid online ifn

PRÁPUR, prapuri, s. m. 1. (Înv.) Steag ostășesc, flamură. ♦ Pânza steagului. 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte servicii religioase. 3. (Pop.) Membrană care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și intestinele. [Pl. și: (n.) prapure.Var.: prápor s. m.] – Slav (v. sl. praporŭ). substantiv masculinprapur

prápur, -i, (prapor), s.m. – 1. (înv.) Steag ostășesc în Țările Române, flamură. 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni și solemnități religioase; utilizat inclusiv la procesiuni funerare. 3. Brad verde, împodobit cu flori, cununi cu panglici, care se face la moartea celor necăsătoriți: „Și-n locut de prăporei / Mi-ți tăie patru durzăi” (var. a Mioriței; Berbești). – Din sl. praporŭ. substantiv masculinprapur

credit rapid online ifn

prápur s. m., pl. prápuri substantiv masculinprapur

prapur n. 1. steag militar: ostășescul prapur a păzi erau datori NEGR.; 2. steag bisericesc: toți preoții cu prapur și cu icoane ies AL.; 3. pl. membrana stomacului la vite: prapur de miel. [Slav. PRAPORŬ, steag, de unde membrană reticulară]. substantiv masculinprapur

PRÁPUR, prapuri, s. m. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Steag ostășesc prins de obicei în vârful unei lănci; flamură; p. ext. materialul steagului descris mai sus. 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte solemnități religioase. 3. (Pop.) Membrană care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și intestinele; peritoneu. [Var.: prápor s. m.] – Din sl. praporŭ. substantiv masculinprapur

prapure, prapuri s. m. (er.) vagin. substantiv masculinprapure

a răzui prapurele (cuiva) expr. (er. -d. bărbați) a avea un contact sexual brutal (cu o femeie). substantiv masculinarăzuiprapurele

PRÁPUR, prapuri, s. m. 1. (Înv.) Steag ostășesc, flamură. ♦ Pânza steagului. 2. Steag bisericesc purtat la procesiuni sau la alte servicii religioase. 3. (Pop.) Membrană care învelește diferite organe interne ale corpului, în special stomacul și intestinele. [Pl. și: (n.) prapure.Var.: prápor s. m.] – Slav (v. sl. praporŭ). substantiv neutruprapur

prápur (-re), s. n.1. (Înv.) Steag, stindard. – 2. Steag bisericesc. – 3. Peritoneu. – Var. prapor. Origine îndoielnică. Din sl. praporŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 286; Conev 90), cf. rus. prapor; dar istoria cuvîntului nu este clară (din ngr. φλάμβουρον, după Miklosich, Fremdw., 119, ipoteză improbabilă; din sl. peró „pană”, pariti „a zbura”, după Vasmer, II, 425, soluție puțin convingătoare). S-ar putea porni de la gr. πρατίς „diafragmă” (Diculescu, Elementele, 476), al cărui rezultat rom. *prap, ar da pl. prapuri, înv. prapure; în acest caz ar trebui să se admită că sl. este împrumut din rom.Der. praporcic (var. prapurcic), s. m. (port-drapel), din rus. praporčik, sec. XIX, înv. substantiv neutruprapur

prápur n., pl. e (vsl. praporŭ, steag. P. înț. de „epiploon”, cp. cu fr. fanon, „fanion” și „pelea [!] care atîrnă la gîtu tauruluĭ”). Vechĭ. Steag bisericesc care se scoate la marile sărbătorĭ și ceremoniĭ. Pop. Marele epiploon. substantiv neutruprapur

prapur n. 1. steag militar: ostășescul prapur a păzi erau datori NEGR.; 2. steag bisericesc: toți preoții cu prapur și cu icoane ies AL.; 3. pl. membrana stomacului la vite: prapur de miel. [Slav. PRAPORŬ, steag, de unde membrană reticulară]. substantiv neutruprapur

*epiploón n., pl. oane (vgr. epíploon, d. epí, pe, și pléo, plutesc). Anat. O parte a peritoneuluĭ. Cea care acopere [!] măruntaĭele se numește marele epiploon (pop. prápur [la mei] și bezărăŭ [la porcĭ], ĭar cea care se află între stomah [!] și ficat se numește micu epiploon. V. mesenter. substantiv neutruepiploon

a sparge prapurele (cuiva) expr. (er.d. bărbați) a dezvirgina, a deflora. substantiv neutruaspargeprapurele

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiprapur

prapur  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prapur prapurul
plural prapuri prapurii
genitiv-dativ singular prapur prapurului
plural prapuri prapurilor
prapur  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prapur prapurul
plural prapuri prapurii
genitiv-dativ singular prapur prapurului
plural prapuri prapurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z