prânz definitie

prînz (prấnzuri), s. n.1. Masa de la mijlocul zilei. – 2. Ora 12 la miezul zilei. – Mr. prîndzu. Lat. prandium (Pușcariu 1389; Candrea-Dens., 1451; REW 6730), cf. vegl. prints, it. pranzo (logud. prandzu). – Der. prînzi, (mr. prîndzu, prîndzăscu, megl. prundzos), vb. (a mînca ‹ de prînz ›), din lat. prandĕre cu schimb de conjug. (Densusianu, Hlr., 148; Pușcariu 1390; Candrea-Dens., 1452; REW 6728), cf. vegl. prendar, calabr. pranziare „a mînca bine”, logud. prandere; prînzare, s. f. (masa de prînz); prînzișor, s. n. (micul dejun, masa de dimineață; Banat, pomana de nouă zile după moarte). substantiv neutru prînz

prânz s. n., pl. prấnzuri substantiv neutru prânz

prînz n., pl. urĭ (lat. prandium, it. pranzo, id.). Mîncarea de la amează [!]: poftim la noĭ la prînz! La prînz, la amează. După prînz, după amează, după masă. – Vechĭ aprînz: cînd aŭ fost Sîmbătă la aprînzul cel mare (N. Cost. 2, 112). V. cină, ojină, zacuscă, dejun, ospăț. substantiv neutru prînz

prânz n. 1. mâncare de amiazi (sau către seară): a da un prânz mare; 2. timpul când se prânzește la amiazi; după prânz. [Lat. PRANDIUM]. substantiv neutru prânz

PRÂNZ, prânzuri, s. n. Masă principală care se ia la amiază; dejun; timpul când se ia această masă; (concr.) ceea ce se mănâncă la această masă, mâncare pregătită în acest scop. ◊ (Pop.) Prânzul (cel) mic = prima masă pe care o iau țăranii în cursul dimineții, vara, când muncesc la câmp; timpul zilei când se ia această masă. Prânzul (cel) mare = a doua masă pe care o iau țăranii, masa de la amiază; timpul zilei când se ia această masă. ◊ Loc. adv. înainte de prânz = în prima parte a zilei, înainte de amiază, înainte de masa principală. După-prânz = în a doua parte a zilei, după-masă, după-amiază. – Lat. prandium. substantiv neutru prânz

!dúpă prânz prep. + s. n. substantiv neutru dupăprânz

a uda prânzul expr. a bea tot timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. substantiv neutru audaprânzul

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului prânz

prânz   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prânz prânzul
plural prânzuri prânzurile
genitiv-dativ singular prânz prânzului
plural prânzuri prânzurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z