povelire definitie

credit rapid online ifn

povelí (-lésc, -ít), vb. – A porunci. Sl. povelĕti (Tiktin). Sec. XVI, înv.Der. povelenie, s. f. (ordin), înv., din sl. povelĕnije. verb tranzitivpoveli

povelésc v. tr. (vsl. po-velĭeti). L. V. Poruncesc. verb tranzitivpovelesc

credit rapid online ifn

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipovelire

povelire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular povelire povelirea
plural poveliri povelirile
genitiv-dativ singular poveliri povelirii
plural poveliri povelirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z