povarnagíu (reg.) s. m., art. povarnagíul; pl. povarnagíi, art. povarnagíii (-gi-ii) substantiv masculinpovarnagiu
povarnagiu m. cel ce are, cel ce lucrează la o povarnă. substantiv masculinpovarnagiu
POVARNAGÍU, povarnagii, s. m. (Reg.) Persoană care lucrează la o povarnă; proprietar al unei poverne; velnicer. – Povarnă + suf. -agiu. substantiv masculinpovarnagiu
povarnagiu substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | povarnagiu | povarnagiul |
plural | povarnagii | povarnagiii | |
genitiv-dativ | singular | povarnagiu | povarnagiului |
plural | povarnagii | povarnagiilor |