Alege sensul dorit: potentat -adjectiv potentat -substantiv masculin

potentat definitie

POTENȚÁT, -Ă, potențați, -te, adj. Amplificat, intensificat, întărit; sporit. – V. potența. adjectivpotențat

POTENTÁT s.m. Șef de stat care își exercită puterea în mod despotic și arbitrar; autocrat; (p. ext.) om puternic, cu influență. [< fr. potentat, cf. lat. potentatus]. substantiv masculinpotentat

POTENTÁT s. m. șef de stat care își exercită puterea în mod despotic și arbitrar; autocrat. ◊ (p. ext.) om puternic, influent. (< fr. potentat, lat. potentatus) substantiv masculinpotentat

*potentát m. (fr. potentat, d. lat. potentatus, suveranitate, care vine d. potens, -éntis, puternic. V. putinte). Suveran, monarh. substantiv masculinpotentat

potentát s. m., pl. potentáți substantiv masculinpotentat

potentat m. suveran atotputernic al unui Stat. substantiv masculinpotentat

POTENTÁT, potentați, s. m. Suveran sau șef de stat atotputernic, care își exercită putera în mod despotic și arbitrar; autocrat, despot; p. ext. om puternic, influent (datorită poziției sale politice ori sociale). – Din fr. potentat, lat. potentatus. substantiv masculinpotentat

POTENȚÁ vb. I. tr. (Rar) A întări, a intensifica. [< it. potenziare]. verb tranzitivpotența

POTENȚÁ vb. tr., refl. a (se) amplifica, a (se) intensifica, a (se) accentua. (< it. potenziare) verb tranzitivpotența

potențá (a ~) vb., ind. prez. 3 potențeáză verb tranzitivpotența

POTENȚÁ, potențez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) amplifica, a (se) întări, a (se) intensifica; a (se) accentua (cu măsură). – Din potență. verb tranzitivpotența

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluipotentat

potentat adjectiv		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	potentat	potentatul
nominativ-acuzativ	plural	potentați	potentații
genitiv-dativ	singular	potentat	potentatului
genitiv-dativ	plural	potentați	potentaților

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z