reduceri si promotii 2018
Definitie postulat - ce inseamna postulat - Dex Online
Alege sensul dorit: postulat - adjectiv postulat - substantiv neutru postulat - temporar

postulat definitie

POSTULÁT s.n. 1. Adevăr fundamental, presupus indemonstrabil, luat ca o cerință în vederea întemeierii altor enunțuri. 2. (Mat.) Principiu recunoscut ca adevărat fără demonstrație. [Pl. -te, -turi, var. postulatum s.n. / cf. fr. postulat, lat. postulatum]. adjectiv postulat

POSTULÁT s. n. 1. enunț exprimând un adevăr fundamental, care apare evident și nu are nevoie să fie demonstrat. ◊ axiomă, premisă. 2. (mat.) principiu recunoscut ca adevărat fără demonstrație. (< fr. postulat, lat. postulatum) adjectiv postulat

POSTULÁT, -Ă, postulați, -te, adj. v. POSTULA. – [DEX '98] adjectiv postulat

POSTULÁT s.n. 1. Adevăr fundamental, presupus indemonstrabil, luat ca o cerință în vederea întemeierii altor enunțuri. 2. (Mat.) Principiu recunoscut ca adevărat fără demonstrație. [Pl. -te, -turi, var. postulatum s.n. / cf. fr. postulat, lat. postulatum]. substantiv neutru postulat

postulat n. Filoz. ceeace se consideră ca fapt recunoscut și care n’are nevoie de a fi discutat și probat. substantiv neutru postulat

POSTULÁT s. n. 1. enunț exprimând un adevăr fundamental, care apare evident și nu are nevoie să fie demonstrat. ◊ axiomă, premisă. 2. (mat.) principiu recunoscut ca adevărat fără demonstrație. (< fr. postulat, lat. postulatum) substantiv neutru postulat

POSTULÁT, postulate, s. n. Adevăr fundamental care apare ca evident și care nu are nevoie să fie demonstrat; principiu de bază, normă. ♦ Enunț logic considerat primul într-un sistem deductiv. – Din fr. postulat, lat. postulatum. substantiv neutru postulat

postulát s. n., pl. postuláte temporar postulat

*postulát n., pl. e (lat. postulatum, lucru cerut). Log. Propunere cerută să fie admisă ca adevărată fără a o demonstra, principiŭ prin care trebuĭe să fie admis p. a stabili o demonstrațiune. temporar postulat

postulá (a ~) vb., ind. prez. 3 postuleáză verb tranzitiv postula

POSTULÁ vb. I. tr. (Liv.) 1. A cere cu insistență. 2. A da unei afirmații caracter de postulat. [< fr. postuler, lat. postulare]. verb tranzitiv postula

POSTULÁ vb. tr. 1. a cere cu insistență. 2. a da unei afirmații sau demonstrații caracter de postulat. (< fr. postuler, lat. postulare) verb tranzitiv postula

POSTULÁ, postulez, vb. I. Tranz. A da unei afirmații sau. unei demonstrații caracter de postulat. – Din fr. postuler. verb tranzitiv postula

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului postulat

postulat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular postulat postulatul postula postulata
plural postulați postulații postulate postulatele
genitiv-dativ singular postulat postulatului postulate postulatei
plural postulați postulaților postulate postulatelor
postulat   adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular postulat postulatul
plural postulaturi postulaturile
genitiv-dativ singular postulat postulatului
plural postulaturi postulaturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z