postitór, -oáre adj. și s. Care postește mult timp, vorbind maĭ ales de uniĭ oamenĭ care se exercită să stea nemîncațĭ zecĭ de zile și să se arate publiculuĭ pe banĭ. adjectivpostitor
postitor adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | postitor | postitorul | postitoare | postitoarea |
plural | postitori | postitorii | postitoare | postitoarele | |
genitiv-dativ | singular | postitor | postitorului | postitoare | postitoarei |
plural | postitori | postitorilor | postitoare | postitoarelor |