posesor definitie

POSESÓR, -OÁRE s.m. și f. Deținător al unui bun, al unui lucru; (p. ext.) proprietar, stăpân. [Cf. fr. possesseur, lat. possessor]. substantiv masculin și femininposesor

POSESÓR, -OÁRE s. m. f. cel care posedă (1) ceva. (< fr. possesseur, lat. possessor) substantiv masculin și femininposesor

*posesór, -oáre s. (lat. pos-séssor, -óris. V. a-sesor). Care posedă, stăpîn. În drept, care posedă pe un timp (chiriaș, arendaș). – În est posésor (rus. posésor, pol. posesor), arendaș. substantiv masculin și femininposesor

posesór s. m., pl. posesóri substantiv masculin și femininposesor

posesòr m. 1. cel ce posedă; 2. Mold. (posèsor) cel ce ține în posesie o moșie, arendaș: posesorul moșiei Haramul AL. substantiv masculin și femininposesòr

POSESÓR, -OÁRE, posesori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care deține cu titlu de proprietate un bun; persoană căreia îi aparține ceva. ♦ (Înv. și reg.) Arendaș. 2. Persoană care posedă anumite însușiri, caracteristici. Posesorul unui stil elegant de înot. – Din fr. possesseur, lat. possessor, -oris. substantiv masculin și femininposesor

posesoáre s. f., g.-d. art. posesoárei; pl. posesoáre substantiv masculin și femininposesoare