reduceri si promotii 2018
Definitie posesiv - ce inseamna posesiv - Dex Online

posesiv definitie

POSESÍV, -Ă adj. 1. (Despre pronume, adjective, articole) Care indică posesiunea, stăpânirea, apartenența. 2. (Fam.) Care vrea să arate posesiunea, stăpânirea asupra unui obiect etc. [Cf. fr. possessif, lat. possessivus]. adjectiv posesiv

POSESÍV, -Ă adj. 1. (despre pronume, adjective, articole) care indică posesiunea, apartenența. 2. care manifestă, trădează spirit de posesor. (< lat. possessivus, fr. possessif) adjectiv posesiv

*posesív, -ă adj. (lat. possessivus). Gram. – Pronumele posesive sînt: meŭ, tăŭ, săŭ (saŭ luĭ), nostru, vostru, (lor), mea, ta, sa (saŭ ), noastră, voastră, (lor), meĭ, tăĭ, săĭ (saŭ luĭ), noștri, voștri, (lor), mele, tale, sale (saŭ ), noastre, voastre, (lor). Cînd e izolat orĭ e înaintea substantivuluĭ, pronumele posesiv se articulează: al meŭ e calu, al meŭ cal, al tăŭ, al luĭ ș. a. adjectiv posesiv

posesív adj. m., pl. posesívi; f. posesívă, pl. posesíve adjectiv posesiv

posesiv a. care exprimă o idee de posesiune: pronume posesiv. adjectiv posesiv

POSESÍV, -Ă, posesivi, -e, adj. 1. (Gram.; despre unele pronume, adjective, articole) Care arată sau cu ajutorul căruia se exprimă un raport de posesiune (1), de apartenență, de dependență. 2. (Rar) Autoritar. Ton posesiv. – Din fr. possessif, lat. possessivus. adjectiv posesiv

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului posesiv

posesiv   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular posesiv posesivul posesi posesiva
plural posesivi posesivii posesive posesivele
genitiv-dativ singular posesiv posesivului posesive posesivei
plural posesivi posesivilor posesive posesivelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z