Alege sensul dorit: porumb -adjectiv porumb -substantiv masculin porumb -substantiv neutru

porumb definitie

a lua (cuiva) porumbul de pe foc expr. a dejuca planurile (cuiva); a-i juca (cuiva) o festă. adjectivalua

3) porúmb, -ă adj. (d. porumb 1, pin [!] abuz. la coloare [!]). Cenușiŭ deschis, vorbind de coloarea păruluĭ boilor (rar de a cailor): ceĭ maĭ mulțĭ boĭ îs porumbĭ la păr. – Și porîmb: vre-un porîmb cu coarnele scurte (CL. 1912, 6, 607). În Mold. accentuat și pórumb. V. corb și graur. adjectivporumb

porumb a. cu părul suriu sau vinețiu (vorbind de vite): o păreche de boi porumbi la păr CR. [Lit. ca gușa porumbului]. adjectivporumb

porúmb1 (pop.) adj. m., pl. porúmbi; f. porúmbă, pl. porúmbe adjectivporumb

porúmb (porúmbi), s. m.1. Porumbel (Columba palambus). – 2. Păpușoi, cucuruz (Zea mais). – 3. Varietate de scorombar (Prunus spinosa). – 4. (Adj.) Cenușiu, porumbiu. – 5. (Arg.) Lanț de aur, lanț de ceas. – Var. mold. porîmb. Mr. părumbu, purumbu. Lat. palŭmbus (Pușcariu 1359; Candrea-Dens., 1431; Tiktin, ZRPh., XL, 713; Spitzer, ZRPh., XXXIX, 108; REW 6181), cf. alb. pëljum (Philippide, II, 649), it. palombo, sp. paloma, port. pombo. Numele păpușoiului vine de la asemănarea știuletelui cu un porumbel, cf. lat. med. arundo „lance” (Silos 46), sp. carrizo. Ipoteza că ar fi vorba de un calc din bg. gălăb „porumbel”, gălăbi „porumb” (Rosetti, Influența limbii slave, 42) nu pare oportună; un împrumut cu sens opus pare mai ușor de admis. Cultura porumbului, introdusă destul de tîrziu (pe la 1680 în Munt. și pe la 1690 în Mold.; data care se citează de obicei e falsă, cf. Nicolae Costin, în 1694) a progresat repede, înlocuind cultura grîului, care era obiectul unui monopol comercial turcesc. Der. porumbă (var. mold. porîmbă), s. f. (porumbiță) a fost considerat reprezentant direct al lat. palŭmbŭla (Candrea-Dens., 1432) sau palŭmba (Candrea), ipoteză care nu este necesară; porumbac, adj. (cenușiu, murg; fluture de noapte, Sphinx euphorbiae), cf. lat. meg. palumbacius; porumbar, s. m. (crescător de porumbei; scorombar, Prunus spinosa; s.m.m hulubărie; s. n., coșar, pătul), poate direct din lat. palŭmbarium (Pușcariu 1361; Candrea-Dens., 1433; cuvîntul apare la Du Cange); porumbea, s. f. (porumbiță); porumbel, s. m. (hulub; porumbar; plantă liliacee, Muscari botryoides; păsări de hîrtie); porumbărie, s. f. (hulubărie); porumbește, adv. (ca porumbeii); porumbiște, s. f. (lan de porumb); porumbiță, s. f. (hulubiță; iubită); porumbrea (var. porumbrică), s. f. (porumbă); porumbrel, s. m. (scorombar); porumbie, s. f. (varietate de strugure). – Bg. gălăbi „porumbiță” a ajunsînsemne „porumb”, probabil prin calc din rom. (Tiktin; Mladenov, Spisanie za bălg. Akademija, XLIII, 93). adjectivporumb

PORÚMB, -Ă, (I 1, 2, II) porumbi, s. m., (III) porumbi, -e, adj., (I 3) porumburi, s. n. I. 1. S. m. Plantă anuală din familia gramineelor, cu tulpina înaltă, puternică și groasă, cu frunzele mari, liniare și cu inflorescența un spic sau un panicul, cultivată ca plantă alimentară, industrială și furajeră; păpușoi, cucuruz, mălai (Zea mays). 2. S. m. Știuletele de porumb (I 1), împreună cu boabele de pe el; boabele desprinse de pe știulete. ♦ Expr. A lua (cuiva) porumbul de pe foc = a dejuca planurile (cuiva), a-i juca (cuiva) o festă. 3. S. n. Semănătură, lan de porumb (I 1); porumbiște.S. m. (Pop.) Porumbel (I 1). III. Adj. (Pop.) De culoare cenușie-albăstruie; (despre animale și păsări) care are părul, lâna, penele de culoare cenușie-albăstruie; porumbel (I 1).Lat. palumbus. adjectivporumb

porúmb2 (plantă, știulete, pasăre) s. m., pl. porúmbi substantiv masculinporumb

2) porúmb m. (d. porumb 1 pin [!] aluz. la coloarea [!] vînată a penelor luĭ). Munt. Mold. sud. Porumbrel, tîrn, un fel de prun mic și spinos (prunus spinosa). substantiv masculinporumb

porumb m. Zool. porumbel. [Lat. PALUMBUS]. substantiv masculinporumb

CÓRNFLAKES s. n. pl. Produs alimentar din porumb sub formă de fulgi. [Scris și: corn-flakes.Pr.: córnfleĭcs] – Cuv. engl. substantiv masculincornflakes

!gúșa-porúmbului/gúșa-porumbélului (plantă) s. f. art., g.-d. art. gúșii-porúmbului/gúșii-porumbélului substantiv masculingușa-porumbului

!mólia-porúmbului (fluture) (-li-a-) s. f. art., g.-d. art. móliei-porúmbului (-li-ei-) substantiv masculinmolia-porumbului

porúmb3 (semănătură, lan) s. n., pl. porúmburi substantiv neutruporumb

gușa porumbului f. 1. Bot. odolean; 2. nuanță de coloare între roș și pătlăginiu. substantiv neutrugușaporumbului

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiporumb

porumb  adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Porumb
plural
genitiv-dativ singular
plural
porumb  adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular Porumb
plural
genitiv-dativ singular
plural
porumb  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular porumb porumbul porumbă porumba
plural porumbi porumbii porumbe porumbele
genitiv-dativ singular porumb porumbului porumbe porumbei
plural porumbi porumbilor porumbe porumbelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z