portdrapel definitie

PORTDRAPÉL s.m. Militar care poartă drapelul unui regiment; stegar. [După fr. porte-drapeau]. substantiv neutruportdrapel

PORTDRAPÉL s.n. Toc de piele în care se fixează drapelul pentru a putea fi purtat. [< port- + drapel]. substantiv neutruportdrapel

PORTDRAPÉL I. s. m. persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații (sportive). ◊ (fig.) cel care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări. II. s. n. toc de piele în care se poartă drapelul; portstindard. (după fr. porte-drapeau) substantiv neutruportdrapel

portdrapel, portdrapeluri s. n. (glum.) penis în erecție. substantiv neutruportdrapel

portdrapél¹ (persoană) (port-dra-) s. m. substantiv neutruportdrapel

portdrapél² (obiect) (port-dra-) s. n., pl. portdrapéle substantiv neutruportdrapel

PORTDRÁPEL, (1) s. m., (2) portdrapele, s. n. 1. S. m. Persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații sportive etc. ♦ Fig. Persoană care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări; p. ext. idee călăuzitoare. 2. S. n. Toc din piele prins de o curea petrecută peste piept, în care se fixează coada drapelului pentru a putea fi purtat mai ușor. – Port¹- + drapel (1, după fr. porte-drapeau). substantiv neutruportdrapel