popenchi definitie

popénchĭ m., pl. tot așa (rut. podpénka). Est. Prichindel, ghibirdic, om prea scund (iron.). Un fel de cĭupercĭ comestibile (coprinus atramentárius [numită așa din cauză că în ainte [!] se făcea din ĭa [!] cerneală, lat. atramentum] și coprinus comátus). – În Buc. popíncă. substantiv masculinpopenchĭ

popénchi s. m., art. popénchiul; pl. popénchi, art. popénchii substantiv masculinpopenchi

POPÉNCHI, popenchi, s. m. Numele a două specii de ciuperci comestibile (Coprinus atramentarius și comatus). – Et. nec. substantiv masculinpopenchi

popenchiu m. Mold. ciupercă comestibilă (Coprinus comatus). [Derivat din popă, după pălăria ciupercii la început cilindrică]. substantiv masculinpopenchiu